Muzeul zoologic Cluj-Napoca

Muzeul Zoologic face parte din Patrimoniul Universității Babeș-Bolyai, și este format din mai multe colecții știintifice de animale. Ca valoare științifică și după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situează pe locul al II- lea, după Muzeul ,,Gr. Antipa din București.

Muzeul este împărțit în trei:

•               expoziția propriu-zisă, ce cuprinde un număr mare de vertebrate și nevertebrate, expuse izolat sau în diorame și microdiorame care reproduc cadrul natural;
•         colecțiile științifice, care cuprind peste 300.000 exemplare de animale (din care majoritatea sunt insecte ), și care sunt accesibile doar specialiștilor;
•             rezerva muzeului, a cărui material biologic este expus temporar sau cu care se completează expoziția.

Expoziția propriu-zisă este partea din muzeu, accesibilă publicului și studenților biologi, ocupă majoritatea spațiului de expunere, iar mobilierul în care este expus materialul biologic este din lemn de cedru, care dă o impresie deosebită muzeului. Exponatele, se prezintă sub mai multe forme de conservare împăiate, uscate, preparate în lichide conservante și schelete. Piesele expuse, sunt aranjate atât în ordine filogenetică, reflectând de la simplu la complex evoluția regnului animal, cât și sub formă de diorame, arătând în acest fel interrelațiile dintre speciile care formează lumea animală.

Pe lângă speciile autohtone, o mare parte din exponate repezintă fauna exotică, cum este de exmplu colecția de corali, scoica-de-perle, scorpionul african , fluturele migrator Monarh, o varietate întreagă de stele-de-mare, pești Crossopterigieni și Dipnoi, peștele-electric african , mâna Sfântului Petru, surucucu, o specie de șarpe marin, dropia-gulerată, găinușa de deșert, pasărea paradisului, tucanul, cangurii, ursulețul-spălător, girafa, mangusta, grupul de feline mari  și multe altele.

De asemenea sunt expuse și animale care reprezintă endemisme rarități, specii dispărute, sau endemisme ca de exemplu nautilul relict din era primară, care se găsește doar in Oceanul Pacific, singura formă actuală din grupul demult dispărut al Trilobiților, asperetele, care se găsește doar în apele râului Vâlsan și câțiva afluenți, tuatara care trăiește în Noua Zeelandă și care este rudă cu reptilele preistorice, pasărea kiwi tot din Noua Zeelandă, porumbelul-evantai vulturul-bărbos și vulturul pleșuv, ambele specii dispărute definitiv din fauna țării noastre, ornitorincul și echidna din Australia.

Aspectele comportamentale ale vieții animalelor sunt relevate în mai multe moduri. Spre exemplu avem expuse insectare tematice în care sunt arătate variațiile de talie ale fluturilor în anotimpul ploios și secetos, aspecte de homocromie copiantă și mimetism la fluturi și larve și de asemenea etape ale elaborării firului de mătase la fluturele-de-mătase. De asemenea viața păsărilor de stufăriș cu tipurile de cuiburi pe care acestea le construiesc, precum și diorama cu fauna câmpiei Bărăganului, în care sunt relevante fenomenele de mimetism și homocromie copiantă prezente la toate categorile de vertebrate din acel spațiu, alcătuiesc o zonă informațională sugestivă. La fel și exemplarele de colibrii, atrag atenția prin variația coloritului schimbător în funcție de lumina care cade pe corpul lor cât și prin felul în care este arătat cum se hrănesc. De un interes deosebit este si microdiorama in care se află expuși grangurii. Aici este prezentat atât fenomenul de dicromism sexual, precum și locul în care este construit cuibul și ponta. O dioramă deosebit de reprezentativă este și cea în care este arătată lupta pentru existență pe timp de iarnă într-o pădure din zona noastră, și care alcătuiește totodată un spațiu explicativ bine documentat.

Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafaţă de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activităţii de aşezare pe temeiuri solide a universităţii clujene, a reuşit să se dezvolte în timp atât ca şi un obiectiv turistic clujean cât şi ca important spaţiu didactic şi ştiinţific din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Grădina conţine pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colţurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal. Flora şi vegetaţiaromânească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munţii Carpaţi, Banat, etc.

Printre atracţiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu şi o căsuţă în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care şi o statuie a lui Ceres, zeiţa cerealelor şi a pâinii, alături de plante cultivate care dominăagricultura contemporană românească.

Sunt construite trei poduleţe rustice şi un pod mai mare peste acest pârâu. În acelaşi timp se desfundă peste 35 000 m² de teren pentru secţia sistematică, care se plantează şi însămânţează cu iarbă. Pentru asigurarea apei necesare s-a construit, în paralel, o reţea de apeducte care se alimenta dintr-un castel de apă propriu ce primea apa din rezervorul de beton al grădinii în care se varsă pârâul Ţiganilor.

S-au creat drumuri, cărări şi poteci, care au fost pavate şi pietruite în parte, iar altele acoperite cu nisip. S-au construit 6 răsadniţe de beton şi 12 de lemn, 2 florării de zid şi lemn, o casă mare de iernare pentru plantele mediteraneene, cu încălzire centrală şi apă caldă, la care s-a ataşat şi mica seră de fier mutată din grădina veche. Totodată se mută şi şopronul mare de rechizite şi atelierul de tâmplărie, după ce în altă parte a curţii se ridică un mic şopron-garaj pentru vehiculele Grădinii şi s-a refăcut în acelaşi timp grajdul pentru cai.

La momentul de faţă grădina deţine peste 10 000 de specii de plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora şi vegetaţia din ţara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia şi Podişul Transilvan, dar şi din Munţii Carpaţi. Relieful variat a permis aducerea de plante din munţii Caucaz, Balcani, Himalaya, dar şi din zona Mării Mediterane.

Grădina Romană, sau grădina lui Pliniu, este dispusă în jurul statuii zeiţei romane a agriculturii Ceres, în acest spaţiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în oraşul roman Napoca, printre care şi două sicrie romane. Aici se află totodată o colecţie de plante care decorau odinioară grădinile romane.