Castelul Bánffy, Răscruci

Castelul Bánffy din Răscruci - comuna Bonțida - județul Cluj, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004. Castelul de la Răscruci a fost construit în secolul XVIII, în stil eclectic.

Mai demult, aici era unul din cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bánffy. Exista aici inclusiv un lac, astăzi insa gasim doar un teren mâlos. Cronicile familiei Bánffy spun că în mijlocul acestui parc era amplasat un porumbar în stil japonez și că domeniul era folosit ca reședință domnească pe timpul verii. Între anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspeți și grajdul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 1809, ridicată fiind pe locul unei vechi reședințe de vară. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bánffy, un pasionat al artei.

Castelul de la Răscruci are o valoare istorică importantă. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul este de origine ca romană. Accesul principal al castelului se află prin două scări dispuse în partea sudică,fiind urmate de o terasă încadrată de opt coloane dorice.

Piesa de rezistență rămâne salonul de primire. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu același tip de sculpturi și o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX participand la o expoziție de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereții îmbrăcați în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma blazonului și genealogiei familiei Bánffy, precum și numele celor mai reprezentative personalități din istoria Ungariei și Transilvaniei.

O altă piesă interesantă este soba din teracotă verde din aceasi incapere. Cele trei scene în relief de deasupra brâului exprima pierderea bătăliei din 1526 de la Mohács.

Legatura la etaj se face pe scara cu balustradă din lemn masiv, după trecerea prin foaierul cu lambriuri renascentiste. Gasim aici nouă coloane cu capiteluri care zugrăvesc motive vegetale, ușile din lemn masiv, blazonul familiei și diverse alte motive sulpturale.

Din balconul castelului se poate vedea întreg domeniul Banffy.

Castelul Bánffy, Bonțida

Castelul Bánffy de la Bonțida este construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj.Complexului de edificii este renascentist, extinderile ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil romantic. Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare.\

Regele Sigismund de Luxemburg a donat familiei Bánffy  în anul 1387 Domeniul de la Bonțida . Se spune că pe acest loc a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcția la castel a început în 1437, când baronul Bánffy a primit de la regele Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, și a fost finalizată în 1543. Prima atestare documentare a castelului datează din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar, exista un sistem de fortificații care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist și cel baroc.Dionisie Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Această primă clădire a fost proiectată ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 colțuri, un turn înalt la intrare și o grădină dispusă în sudul ansamblului.Moștenitorul său, Dionisie Bánffy al II-lea, a inițiat reconstrucția castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, după planurile arhitectului vienez Joseph Emanuel Fischer von Erlach. În primă fază reconstrucția s-a concentrat asupra curții de onoare din fața clădirii porții, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză au fost create noi clădiri: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Tot el a dat o nouă formă castelului, sub forma a două aripi așezate în poziția literei U. Acum o sa fie creat și parcul de agrement de pe malul Someșului în același stil baroc, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene.

Următorul descendent Bánffy, va demola în anul 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor. Tot la dispoziția sa, în 1850 arhitectul Anton Kagerbauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere,romantice, specific englezești.