Cetatea Bologa

A fost ridicat în anul 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, apărarea graniţei Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze graniţele, în secolul II D.C. se banuieste ca au fost aduşi colonişti din Grecia.

Ruinele castrului sunt vizibile şi astăzi în locul numit "Grădişte", cu tot ca majoritatea zonei a fost folosită ca suprafaţă agricolă. În apropierea castrului există şi ruinele unei băi romane.
Pe malul opus al râului Henţ pe langa castru se află si o fortăreaţă, menţionată pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár şi apărând pe majoritatea hărţilor Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestată pentru prima oară documentar în 1304 ca Sebuswar.

Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea tratatului de alianta de la Braşov împotriva Imperiului Otoman în 1399.

Fiind punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreaţa a servit şi drept refugiu pentru populaţia locală în momentele de restrişte. A devenit mai importanta în secolul XVII, când otomanii au cucerit Oradea şi împiedica acţiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost executat. A fost distrusă însă mai târziu de lobonţi prin explozie. Turnul şi o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului XX turnul şi-a pierdut acoperişul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas in zilele noastre este o piatră.

Castelul Haller, Coplean

Castelul Haller - Coplean - judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj , în anul 2004.

Castelul, sau asazisul castel cu scoici a fost construit între anii 1725-1771, în stil baroc de către guvernatorul Transilvaniei din perioada 1735-1755, Ioan Haller. A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj şi acoperiş este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia se afla un bastion. Se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Căşeiu.
În prima faza castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil baroc transilvănean, ulterior fiindu-i adăugate ornamentaţii rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer, realizator şi al Statuii Fecioarei Maria din Cluj.

În 1920 castelul a fost incendiat, în urma căruia acoperişul baroc a fost distrus în întregime.
Castelul a aparţinut familiei Haller de Hallerkö, până în 1948 când a fost confiscată de guvernarea comunistă şi transformat în CAP şi spaţiu de ateliere. După 1989 clădirea a fost abandonată, iar în prezent este în stare de ruină.

Clădirea este de 24,5 metri, cu o intrare marcată de şase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susţin o terasă de 9,5 metri lunhime şi 2,5 lăţime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.

interiorul clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit.