Mai demult, aici era unul din cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bánffy. Exista aici inclusiv un lac, astăzi insa gasim doar un teren mâlos. Cronicile familiei Bánffy spun că în mijlocul acestui parc era amplasat un porumbar în stil japonez și că domeniul era folosit ca reședință domnească pe timpul verii. Între anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspeți și grajdul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 1809, ridicată fiind pe locul unei vechi reședințe de vară. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bánffy, un pasionat al artei.
Castelul de la Răscruci are o valoare istorică importantă. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul este de origine ca romană. Accesul principal al castelului se află prin două scări dispuse în partea sudică,fiind urmate de o terasă încadrată de opt coloane dorice.
Piesa de rezistență rămâne salonul de primire. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu același tip de sculpturi și o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX participand la o expoziție de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereții îmbrăcați în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma blazonului și genealogiei familiei Bánffy, precum și numele celor mai reprezentative personalități din istoria Ungariei și Transilvaniei.
O altă piesă interesantă este soba din teracotă verde din aceasi incapere. Cele trei scene în relief de deasupra brâului exprima pierderea bătăliei din 1526 de la Mohács.
Legatura la etaj se face pe scara cu balustradă din lemn masiv, după trecerea prin foaierul cu lambriuri renascentiste. Gasim aici nouă coloane cu capiteluri care zugrăvesc motive vegetale, ușile din lemn masiv, blazonul familiei și diverse alte motive sulpturale.
Din balconul castelului se poate vedea întreg domeniul Banffy.
No comments:
Post a Comment